Curtea Constitutionala - 04-07-2013

Document embed DECIZIE nr. 264 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2-art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte între profesionişti

Augustin Zegrean

- preşedinte

Aspazia Cojocaru

- judecător

Acsinte Gaspar

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Iulia Antoanella Motoc

- judecător

Ion Predescu

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioniţa Cochinţu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi următoarele din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte între profesionişti, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Tesaro Properties" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.419/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 266D/2013. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 21 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 8.419/3/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi următoarele din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte între profesionişti, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Tesaro Properties" - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect emiterea unei ordonanţe de plată întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prevederile criticate sunt contrare art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie, având în vedere "modalitatea de soluţionare expeditivă, fără administrare de probe a cererii de ordonanţă de plată". Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă, exprimându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, apreciază că prevederile art. 2 şi următoarele din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 sunt constituţionale. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum Şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 2 şi următoarele din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte între profesionişti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2007, şi aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 118/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 2 iunie 2008. Însă, având în vedere precizările autorului excepţiei de neconstituţionalitate din notele scrise, Curtea reţine ca obiect al acesteia dispoziţiile art. 2-art. 12, care reglementează domeniul de aplicare al actului normativ, dobânda aplicabilă obligaţiilor de plată rezultate din contracte încheiate între profesionişti, precum şi regulile procedurale privind soluţionarea cererii privind emiterea ordonanţei de plată. Curtea observă faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 a fost abrogată prin dispoziţiile art. 83 lit. i) din titlul V al Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, însă, având în vedere considerentele şi soluţia Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a se pronunţa asupra dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007, astfel cum a fost sesizată. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici şi dispoziţii constituţionale similare, constatând constituţionalitatea acestora, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 304 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 28 mai 2012, şi Decizia nr. 188 din 2 aprilie 2013*), nepublicată încă până la data pronunţării prezentei decizii. _____ *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 188 din 2 aprilie 2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 17 iunie 2013. Astfel, Curtea a statuat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 a fost adoptată pentru a stabili măsuri pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată asumate prin contracte comerciale şi pentru stabilirea unei proceduri simplificate de soluţionare a acţiunilor în justiţie având ca obiect asemenea obligaţii. Or, potrivit art. 126 din Constituţie, competenţa instanţelor de judecată şi procedura în faţa acestora se stabilesc prin lege, precum ordonanţa de urgenţă criticată. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 nu cuprinde dispoziţii contrare accesului liber la justiţie şi dreptului părţilor la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, instituie toate garanţiile procedurale pentru ca atât creditorul, cât şi debitorul să beneficieze de acestea. Într-adevăr, ordonanţa de urgenţă are în vedere necesitatea soluţionării cu operativitate a litigiilor între profesionişti, şi anume ca întreaga procedură referitoare la cererea privind creanţa de plată să nu poată depăşi 90 de zile de la data introducerii cererii creditorului. În ceea ce priveşte critica referitoare la faptul că nu se pot administra probe. Curtea constată că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât, potrivit prevederilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007, judecătorul citează părţile pentru explicaţii şi lămuriri şi stăruie în efectuarea plăţii sumei datorate, însă hotărârea se va da numai după ce judecătorul va analiza toate probele aflate la dosar, inclusiv pe cele propuse de debitor. De asemenea, debitorul are posibilitatea să îşi formuleze apărările şi să administreze orice probă prin parcurgerea fazelor de judecată reglementate de actul normativ, precum şi prin posibilitatea formulării contestaţiei la executare, potrivit dreptului comun. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate mai sus îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicata de Societatea Comercială "Tesaro Properties" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.419/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 2- art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte între profesionişti sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi se publică îh Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 mai 2013. -****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 404 din data de 4 iulie 2013