Apărarea Comisarului Sef Alexandru Mureşan Se Prăbuşeşte. Nu Există O Conspiraţie A Funcţionarilor BRD Cluj

Unul dintre principalele argumente pe care se baza apărarea comisarului MureÅŸan Alexandru era faptul că adeverinÅ£ele de salariu pe baza cărora a obÅ£inut cele două credite, unul în valoare de 200.000 de euro ÅŸi altul în valoare de 48.500 de euro, ar fi fost falsificate de către angajaÅ£ii băncii creditoare, BRD – sucursala Cluj-Napoca. ExplicaÅ£ia pentru care aceÅŸtia ar fi dublat veniturile de pe cele două adeverinÅ£e ar fi fost faptul că primeau un comision pentru creditele acordate. Completul care a judecat plângerea comisarului împotriva ordonanÅ£ei de neîncepere a urmăririi penale faţă de angajaÅ£ii băncii a decis că rezoluÅ£ia procurorilor este corectă.

 

Comisarul de poliÅ£ie MureÅŸan Alexandru a fost trimis în judecată prin rechizitoriul din 17 iunie 2013, al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pentru mai multe infracÅ£iuni, printre care ÅŸi două infracÅ£iuni de fals material în înscrisuri oficiale ÅŸi două infracÅ£iuni de uz de fals, fiind sesizată Curtea de Apel Cluj.

În rechizitoriu se susÅ£ine că în cursul anului 2008, MureÅŸan a obÅ£inut două credite bancare în valoare totală de 248.500 euro – unul 200.000 euro ÅŸi altul de 48.500 euro, de la BRD – GSG – Sucursala Cluj, prin falsificarea a două adeverinÅ£e de venit eliberate de IPJ Cluj. Deoarece venitul său nu îi permitea obÅ£inerea creditelor dorite, procurorii au susÅ£inut că MureÅŸan ÅŸi-a adăugat venituri suplimentare pe cele două adeverinÅ£e, aÅŸa încât, practic, ÅŸi-a dublat veniturile ÅŸi devenind astfel eligibil pentru creditul pe care ÅŸi-l dorea.

Comisarul MureÅŸan Alexandru a depus la Judecătoria Cluj-Napoca o plângere împotriva dispoziÅ£iei  de neîncepere a urmăririi penale faţă de funcÅ£ionarii din cadrul BRD-GSG Cluj-Napoca pentru comiterea infracÅ£iunii de fals material în înscrisuri oficiale ÅŸi uz de fals.  În motivarea plângerii, MureÅŸan arată că funcÅ£ionarii din cadrul băncii au falsificat fără ÅŸtirea lui adeverinÅ£ele de salariu pentru a obÅ£ine bonusuri din partea conducerii pentru creditele acordate.

 

Parchetul a decis NUP

Ca urmare a declaraÅ£iilor date de funcÅ£ionarii BRD, Sucursala Cluj-Napoca, în calitate de martori în procesul pe care MureÅŸan îl are pe rolul CurÅ£ii de Apel Cluj, comisarul a solicitat cercetarea acestora pe motiv că i-ar fi falsificat adeverinÅ£ele de venit pentru obÅ£inerea celor două credite în anul 2008, acreditând ideea că nu el a făcut modificările de pe cele două adeverinÅ£e, ci funcÅ£ionarii băncii.

În urma cercetărilor efectuate, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a dispus  neînceperea urmăririi penale împotriva funcÅ£ionarilor BRD pentru infracÅ£iunile de fals material în înscrisuri oficiale ÅŸi uz de fals.

 

Mureşan protestează

Prin apărătorul său, MureÅŸan a  solicitat admiterea plângerii, respingerea soluÅ£iei procurorului cu consecinÅ£a trimiterii cauzei la procurorul competent în vederea începerii urmăririi penale faţă de autori necunoscuÅ£i pe considerentul că în rechizitoriu s-a dat o soluÅ£ie greÅŸită cu privire la infracÅ£iunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată ÅŸi uz de fals. Din punctul de vedere al lui MureÅŸan, argumentul suprem folosit de către procuror a fost că doar solicitantul creditului era interesat să modifice valoarea înscrisă pe cele două adeverinÅ£e, argument contrazis de faptul că, aÅŸa cum a reieÅŸit din declaraÅ£iile ofiÅ£erilor de credite, funcÅ£ionarii instituÅ£iei bancare erau interesaÅ£i să comită faptele de fals ÅŸi uz de fals, pentru că primeau bonusuri în funcÅ£ie de performanÅ£ele profesionale, deci erau interesaÅ£i în acordarea unor credite de mare valoare.

 

Conspiraţia funcţionarilor BRD

Reprezentantul procuraturii este însă de părere că MureÅŸan beneficia de un avantaj cert din falsificarea adeverinÅ£elor, el neputând accesa suma de aproape 250.000 de euro pe baza cuantumului real al venitului său.

”Apărările petentului MA care acreditează ideea unei conspiraÅ£ii a funcÅ£ionarilor băncii ce i-ar fi falsificat adeverinÅ£ele de venit, fără ÅŸtirea sa, pentru a-i acorda creditele în sumă totală de 248.500 euro, deÅŸi el nu avea venituri suficiente pentru a-ÅŸi putea plăti ratele aferente, sunt total neverosimile ÅŸi nu pot fi acceptate. Este adevărat că în urma expertizei criminalistice efectuată în cauză, nu s-au formulat concluzii în sensul că petentul a făcut modificările ÅŸi adăugirile în adeverinÅ£ele de venit (astfel de concluzii nu au putut fi formulate datorită unor împrejurări obiective legate de modul de falsificare a documentelor), însă este la fel de adevărat faptul că petentul era singurul interesat ÅŸi a folosit cele două acte false pentru obÅ£inerea creditelor în condiÅ£iile în care cunoÅŸtea cu certitudine că veniturile pe care le realiza împreună cu soÅ£ia sa ÅŸi pe care le putea justifica prin documente acceptate de bancă, erau insuficiente din punctul de vedere al normelor de creditare.”, arată procurorii.

De asemenea, comisarul a declarat în mod constant că el personal a ridicat adeverinÅ£ele de la IPJ Cluj ÅŸi tot el le-a predat consilierului de clientelă de la BRD, astfel că nici o altă persoană nu a avut acces la cele două documente din momentul eliberării de către IPJ Cluj până în momentul depunerii lor la bancă.

InstanÅ£a a respins plângerea comisarului MureÅŸan Alexandru ca neîntemeiată, menÅ£inând soluÅ£iile adoptate de procuror. ”Solicită în temeiul art.2781 respingerea plângerii ca fiind nefondată, menÅ£inerea soluÅ£iei din rechizitoriul parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj ÅŸi obligarea petentului la cheltuieli de judecată în favoarea statului.”, se arată în motivarea sentinÅ£ei date în cauză.

 

Serviciul financiar al IPJ Cluj mărturiseşte

La ultimul termen din procesului de pe rolul CurÅ£ii de Apel Cluj, în care MureÅŸan Alexandru este judecat pentru neregulile referitoare la creditele contractate la BRD Cluj, au depus mărturie angajate ale IPJ Cluj, serviciul financiar, care au fost implicate în eliberarea adeverinÅ£elor de salariu pe baza cărora MureÅŸan a contractat cele două credite la bancă. Fiecare din cele patru martore arată că atunci când le-au fost prezentate, în faza de urmărire penală, adeverinÅ£ele păstrate la bancă, au observat modificări pe aceste adeverinÅ£e, făcute cu un alt scris decât al lor, constând în suprascrieri peste datele completate în instituÅ£ie.