CSM Face Politică De Cadre, Modificând Statistici Din Stilou

2013 este primul an în care statistica pentru evidenÈ›a situaÈ›iei din tribunale a fost făcută de sistemul ECRIS, până acum aceasta fiind făcută manual, de către fiecare instanță. Din datele ECRIS  pe primele È™ase luni din 2013 reiese o realitate răsturnată față de cea cunoscută până la acest moment: tribunalele considerate mici È™i cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) le aloca puÈ›ini judecători sunt, de fapt, cele mai încărcate. CSM a decis să corecteze manual ceea ce a relevat ECRIS-ul, motivaÈ›ia fiind că multe mii de dosare finalizate, dar neîncheiate în sistemul informatic, nu se regăsesc în statistică È™i a repartizat posturile după o statistică care îi convine. Miza este că o statistică favorabilă ajută preÈ™edinÈ›ii de instanÈ›e să obÈ›ină posturi mai multe.

Conform ultimei statistici ECRIS, tribunalul ArgeÈ™ este cel mai mare din România, cu un număr de 1427 de dosare pe cap de judecător. Până acum, cele mai mari tribunale din È›ară erau considerate, conformstatisticii publicate pe site-ul CSM pentru primele È™ase luni ale anului 2012, Tribunalul BucureÈ™ti, Tribunalul ConstanÈ›a, Tribunalul Dolj È™i Tribunalul Bihor. CSM nu a aÈ™teptat statistica relevată de ECRIS, È™i a decis să repartizeze posturile cum îi convine, tăindu-le tocmai de la tribunalele pe care statistica informatică urma să le indice ca fiind cele mai mari.

 

Miza unei statistici: posturi mai multe pentru o anumită instanță

2013 este primul an în care statistica pentru evidenÈ›a situaÈ›iei din tribunale a fost făcută de sistemul ECRIS, până acum aceasta fiind făcută manual, de către fiecare instanță. Din datele ECRIS  pe primele È™ase luni din 2013 reiese o realitate răsturnată față de cea cunoscută până la acest moment: tribunalele considerate mici È™i cărora CSM le aloca puÈ›ini judecători sunt, de fapt, cele mai încărcate.

CSM a decis să transmită statistica informatică la toate tribunalele din România, pentru ca judecătorii să corecteze manual greÈ™elile ECRIS. Mai exact, să armonizeze datele sistemului informatic cu cele È›inute în registre de către grefieri È™i judecători, după o metodologie comună, în teorie. Aceasta pentru că ECRIS-ul nu evidenÈ›iază dosarele finalizate, dar neînchise, care pot ajunge la câteva mii, deÈ™i logica ne-ar spune că cele neînchise ar trebui să fie mai multe tot acolo unde există mai multe dosare, deci la tribunalele indicate de ECRIS ca fiind cele mai mari. Miza este că o statistică favorabilă ajută preÈ™edinÈ›ii de instanÈ›e să obÈ›ină posturi mai multe, È™i, automat, să îÈ™i degreveze judecătorii de un număr considerabil de dosare. Inexplicabilă însă este modalitatea în care CSM a decis să corecteze ECRIS-ul cu statistica manuală, cu atât mai mult cu cât statistica dosarelor pentru curÈ›ile de apel s-a făcut în acelaÈ™i sistem informatic È™i a fost acceptată fără retuÈ™uri.

 

CSM a întors realitatea pe dos

În 2012, CSM susÈ›inea că în statistica din primele È™ase luni ale anului trecut s-au evidenÈ›iat în mod deosebit patru tribunale cu un volum foarte mare de activitate raportat la celelalte instanÅ£e de acelaÅŸi nivel, ÅŸi anume Tribunalul BucureÅŸti cu un număr de 108.689 cauze de soluÅ£ionat, Tribunalul ConstanÅ£a cu 24.514 cauze de soluÅ£ionat, Tribunalul Dolj cu 24.022 cauze de soluÅ£ionat ÅŸi Tribunalul Bihor cu 24.907 dosare de soluÅ£ionat . Tribunalele cu volum mai redus de activitate au ieÈ™it ca fiind cele din Ilfov, CălăraÅŸi, IalomiÅ£a ÅŸi Covasna. Tribunalele Ilfov ÅŸi CălăraÅŸi au înregistrat spre soluÅ£ionare sub 4.000 de cauze.

Conform statisticii realizate de ECRIS, însă, cel mai mare tribunal din România, cel puÈ›in ca numărul de cauze pe cap de judecător, este Tribunalul ArgeÈ™, cu 1427 de dosare pe judecător, urmat de Tribunalul Cluj, cu 1420 de dosare pe cap de judecător, apoi de Tribunalul Giurgiu, cu 1348 de dosare, după care urmează Tribunalul Prahova, cu peste 1100 de dosare pe cap de judecător. D

 

CSM pune în acord realitatea cu dorinÈ›ele sale

CSM s-a grăbit să ia câteva posturi de la instanÈ›e considerate neimportante înainte să vadă statistica ECRIS, aÈ™a încât s-a văzut nevoit să trimită rezultatele înapoi la tribunale pentru ca acestea să armonizeze, din vârful stiloului, statistica ECRIS cu cea realizată manual la nivelul fiecărei instanÈ›e. Această decizie a Consiliului a dat naÈ™tere la controverse, pentru că sunt voci care au explicat că, în fapt, metodologia după care se întocmeÈ™te statistica ar trebui să fie comună È™i în practică pentru toate tribunalele, ca atare, mari diferenÈ›e între ceea ce au notat acestea È™i ceea ce a realizat ECRIS-ul nu ar trebui să fie decât de cel mult câteva zeci de dosare. Pe de altă parte, sunt È™i voci care susÈ›in că programul informatic are unele probleme în a cuprinde toate dosarele, pentru că, de exemplu, dosarele finalizate, dar neînchise în ECRIS, nu sunt luate în calcul, iar diferenÈ›a este de mii de dosare. Până când se va hotărî care este cea mai bună procedură pentru statistica dosarelor, CSM va face politică de cadre, armonizând realitatea cu schema de personal pe care o are în vedere a priori.

 

Soluția pentru degrevarea instanțelor ar putea fi normarea muncii

Doar anul trecut au fost înregistrate 3,3 milioane de dosare noi în instanÈ›ele din România. Statistic, s-ar putea spune că unul din trei adulÈ›i este implicat într-un proces. Din acest număr uriaÈ™ de dosare, un procent de 15% este reprezentat de cauzele penale, în timp ce 85% din dosarele din instanță sunt pe latură civilă, aceste dosare reprezentând probleme cu care se confruntă cetățenii în viaÈ›a lor zilnică. Am încercat să aflăm de la un judecător al unei instanÈ›e clujene care ar fi, în opinia sa, soluÈ›ia pentru optimizarea sistemului. Din punctul lui de vedere, cea mai bună soluÈ›ie ar fi normarea numărului de dosare. ”Este de notorietate că anul trecut a fost o avalanșă de “taxe auto”, sub cele doua forme – restituire taxă È™i obligaÈ›ia de a face. Dacă la acestea se mai adaugă È™i plângerile contravenÈ›ionale, procentul creÈ™te la jumătate. Judecătorul intră cu 100 de dosare pe È™edință, dar este greu de explicat unui justiÈ›iabil care a plătit 5.000 de lei taxa de timbru, că i-a fost respinsă acÈ›iunea “ca necitită”. Altfel, discutăm despre un serviciu public scump plătit È™i prost făcut. Nu înÈ›eleg de ce atâta reÈ›inere în a se pune pe tapet normarea muncii È™i în sistemul judiciar, altfel decât ideea, proastă aÈ™ zice eu, cu media pe instanță sau secÈ›ie, care nu È›ine cont de limitele fiziologice ale unei persoane, fie ea È™i judecător sau procuror”, a explicat pentru Gazeta de Cluj sursa citată.

 

sursa: http://www.gazetadecluj.ro/stiri-cluj-justitie/csm-fac-politica-de-cadre-modificand-statistici-din-stilou/