Curtea De Apel Cluj Ar Dori Generalizarea, La Nivelul întregii țări, A Modului în Care Lucrează Cu Presa

Consiliul Superior al Magistraturii analizează în perioada imediat următoare modul È™i măsura în care presa va avea acces la dosarele penale. Cel mai dur adversar al accesului reprezentanÈ›ilor media la dosarele penale este Curtea de Apel Cluj, în ciuda faptului că, în raportul bilanÈ›ului de activitate pe anul 2013 transmis presei săptămâna trecută  capitolul referitor la transparență era îngroÈ™at È™i prezentat cu mândrie. DeÈ™i interesată direct în chestiune, presa nu este partener la această dezbatere. ExperienÈ›a noastră cu reprezentanÈ›ii CurÈ›ii de Apel Cluj ne-a învățat că oricum accesul presei la dosarele penale nu există atunci când Curtea nu doreÈ™te să îl acorde.

 

CSM a publicat în această săptămână propunerile pentru modificarea ghidului care reglementează relaÅ£ia dintre jurnaliÅŸti ÅŸi instanÅ£e. Cel mai disputat aspect este legat de accesul la documente precum rechizitoriul. Acesta este documentul  care rezumă probatoriul dosarului ÅŸi în care procurorii explică acuzarea. Conform ghidului actual, parchetele eliberează, la cerere, copii sau extrase din rechizitorii. AceeaÈ™i procedură este valabilă È™i pentru  documente ca referatele procurorilor cu propunerile de arestare preventivă. Un astfel de referat conÅ£ine acuzaÅ£iile procurorilor în faza incipientă a dosarului ÅŸi motivul pentru care anchetatorii cred că suspectul trebuie să fie arestat. Potrivit documentelor publicate de CSM, o parte dintre judecători susÈ›in că mass-media nu mai trebuie să aibă acces la rechizitoriile dosarelor sau la referatele cu propunerile de arestare preventivă. Pe de altă parte, există voci care susÈ›in că documente precum referatul cu propunerea de arestare preventivă pot fi eliberate presei. Punctul în care toată lumea a căzut de acord este cel referitor procedura de cameră preliminară, pentru care judecătorii ÅŸi procurorii au admis că presa nu trebuie să aibă acces la documente. Oricum, în Noul Cod de Procedură Penală, camera preliminară a fost declarată nepublică, ceea ce înseamnă că deÅŸi toate dosarele penale sunt publice, primele termene se vor judeca în secret, departe de ochii presei.

Până acum, în baza ghidului de colaborare presă – magistraÅ£i ÅŸi în baza legii 544/2001, presa avea acces la documente precum: rechizitorii, referate cu propuneri de arestare, sentinÅ£e judecătoreÅŸti. Jurnalistul formula o cerere la instanţă sau parchet prin care solicita aceste documente. După ce datele cu caracter personal precum CNP-ul, adresa erau anonimizate, parchetul sau instanÅ£a transmitea documentul. În cazul referatelor ÅŸi a rechizitoriilor, acestea erau transmise presei după trimiterea la instanţă a acestor documente. În varianta nouă, cea agreată de către cele mai multe instanÈ›e, singura diferenţă este aceea că au fost introduse noi acte procedurale rezultate din prevederile Noului Cod Penal ÅŸi cel de Procedură Penală. Față de aceasta, Parchetul General condus de Tiberiu NiÅ£u a propus ca soluÅ£iile de clasare să nu mai fie publice, ceea ce presupune secretizarea soluÈ›iilor de Neîncepere a Urmăririi Penale. În plus, Parchetul General a mai propus ÅŸi ca documentele dosarelor penale scrise de procurori să nu mai fie transmise către presă de parchete, ci de către instanÅ£e. Dacă la acest interval se adaugă È™i acela în care dosarul este în procedură de cameră preliminară, care, aÈ™a cum spuneam, este nepublică, perioada în care un jurnalist află sau primeÅŸte acces la un dosar, ar putea fi foarte lungă.

 

Să le dăm cu picătura

Curtea de Apel Cluj a avut cel mai radical discurs È™i susÅ£ine secretizarea totală a cauzelor penale. „S-a apreciat că acest articol va trebui înlăturat complet având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale cât ÅŸi faptul că procedurile în faÅ£a judecătorului de drepturi ÅŸi libertăţi ÅŸi a celui de cameră preliminară se desfăşoară în cameră de consiliu, în condiÅ£ii nepublice.” 

Procedura pe care o propune Curtea de Apel Cluj pentru relaÈ›ia cu media este următoarea: ”Se transmite doar un comunicat de presă în cazurile în care există un interes public deosebit. Această soluÅ£ie se impune ÅŸi în cazul   încheierii cu inculpatul a unui acord de recunoaÅŸtere a vinovăţiei, pentru că, se apreciază, că ÅŸi în această situaÅ£ie, inculpatul trebuie protejat faţă de interesul media”, a transmis Curtea de Apel Cluj.

 

Actele de putere, dovadă de anxietate

AÈ™a cum ne-a obiÈ™nuit, Curtea de Apel Cluj îmbracă în intenÈ›ii nobile gesturile sale  dictatoriale. În opinia noastră, Curtea de Apel Cluj nu doreÈ™te atât protejarea inculpaÈ›ilor față de mass media, cât vrea a se proteja pe sine în relaÈ›ie cu aceasta, anxietatea sa relativ la presă manifestându-se prin secretizarea cazurilor de care jurnaliÈ™tii s-au arătat interesaÈ›i. Astfel, în luna octombrie a anului trecut, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au declarat secrete două procese de maxim interes pentru clujeni. Actorii principali ai celor două procese sunt persoane publice, iar faptele pentru care erau judecate nu È›ineau de aspecte particulare ale vieÈ›ilor lor, ci tocmai de fapte comise din poziÈ›ia de funcÈ›ionari publici. Unul dintre procesele declarate nepublice în luna de graÈ›ie octombrie 2013 a fost acela în care deputatul PNL, SteluÈ›a Cătăniciu, atacase rezoluÈ›ia ANI care o declarase incompatibilă deoarece semnase o hotărâre a consiliului local, la momentul când ea era consilier, de închiriere a unui spaÅ£iu al primăriei către o societate pe care o reprezenta, ca avocat, în instanţă. Cu puÈ›in timp înainte fusese declarat secret procesul în care se judecă dosarul fostului ÅŸef al Inspectoratului JudeÅ£ean de PoliÅ£ie Cluj, Ioan Păcurar, referitor la diferenÅ£ele semnificative între veniturile ÅŸi cheltuielile acestuia. JurnaliÅŸtilor le-a fost  interzisă participarea la ÅŸedinÅ£ele de judecată pe motiv că se pune presiune pe magistrat. Singura soluÈ›ie de a avea o justiÈ›ie transparentă este să găsim magistraÈ›i mai puÈ›in delicaÈ›i. 

http://www.gazetadecluj.ro/stiri-cluj-justitie/11-azi-in-cluj-maine-in-toata-tara-curtea-de-apel-cluj-ar-dori-generalizarea-la-nivelul-intregii-tari-modului-in-care-lucreaza-cu-presa/