Filosofia Lui Andrei Marga: Rufele Murdare Nu Se Spală în Familie

MagistraÅ£ii CurÅ£ii de Apel Cluj au admis marÅ£i strămutarea cauzei în care Andrei Marga, fostul rector al UBB, se judecă cu Cornel Sârbu referitor la calitatea sa de colaborator al securităţii, de la Cluj la Baia Mare. Aceasta după ce Marga a cerut de mai multe ori judecarea procesului său în secret, dar magistraÅ£ii de laJudecătoria Cluj nu au răspuns pozitiv cererii sale.

Andrei Marga, fostul rector al UBB Cluj, a cerut în mai multe rânduri judecarea cu uÅŸile închise a procesului referitor la calitatea sa de colaborator al securităţii comuniste, pe motiv că accesul presei la proces aduce atingere imaginii sale ÅŸi, totodată, magistraÅ£ii care decid în cauză sunt puÅŸi sub presiune. Completul Judecătoriei Cluj a avizat de fiecare dată negativ solicitarea venită din partea fostului rector, considerând, pe bună dreptate, că este vorba despre o persoană publică de prim rang a Clujului, iar obiectul cauzei este unul de interes major ÅŸi care ne priveÅŸte pe toÅ£i. În plus, dacă Marga este imaculat, aÅŸa cum se străduieÅŸte să arate, judecarea publică a procesului său nu putea decât să îl avantajeze ÅŸi să spulbere, o dată pentru totdeauna, acuzaÅ£iile privind colaborarea sa cu securitatea comunistă.

 

Marga, cu procesu-n braţe la Baia Mare

În aceste condiÅ£ii, singura ÅŸansă pentru Marga de a scăpa măcar de publicul clujean, cel mai interesat de situaÅ£ia domniei sale, era cererea de strămutare a procesului. Răspunsul nu mai depindea, de data aceasta, de magistraÅ£ii Judecătoriei Cluj, ci de cei de la Curtea de Apel Cluj. Cum aceÅŸtia s-au dovedit, în mai multe rânduri, deosebit de înÅ£elegători faţă de ”alergia” persoanelor din spaÅ£iul public clujean la presă, solicitarea a fost avizată pozitiv, aÅŸa încât următoarele termene ale procesului se vor judeca la Baia Mare, departe de presa critică a Clujului.

Amintim că la ultimele termene ale procesului, Costel Sârbu a cerut de la CNSAS dosarul lui Marga. Deoarece instituÅ£ia care gestionează arhiva fostei Securităţi a trimis doar documente din care rezultă urmărirea lui Marga încă din liceu, segment cunoscut deja din presă, Sârbu a solicitat revenirea cu o adresă din partea instanÅ£ei de judecată pentru trimiterea întregului dosar .

 

S-a întâmplat la Cluj

În luna septembrie a anului 2012,  Andrei Marga a deschis un proces de împotriva lui Costel Sârbu, conferenÅ£iar la Facultatea de Chimie a Universităţii BabeÅŸ-Bolyai. Marga solicită plata a 100 000 lei pentru daune morale, deoarece prin afirmaÅ£iile sale publice, Sârbu a “depăşit limitele libertăţii de exprimare ÅŸi a adus atingere dreptului la demnitate, onoare ÅŸi reputaÅ£ie”.

DeclaraÅ£iile la care Marga face referire apar într-un interviu acordat de Costel Sârbu, la 4 septembrie 2012, Evenimentului Zilei. Fostul rector al Universităţii BabeÅŸ-Bolyai, actual director al Institutului Cultural Român, a fost, potrivit cotidianului amintit, informator al Securităţii încă din studenÅ£ie, pe când era preÅŸedinte al Uniunii AsociaÅ£iilor StudenÅ£ilor ComuniÅŸti de la Cluj ÅŸi redactor ÅŸef la Napoca Universitară. Andrei Marga, alături de soÅ£ia sa, a dat note informative în legătură cu întrevederile sale cu antropologul americanKatherine Verdery. Aceasta din urmă ÅŸi-a citit dosarul de la Securitate ÅŸi a aflat cu surprindere că era ”spion CIA”.

În acest interviu se afirmă că Andrei Marga l-ar fi mituit pe Costel Sârbu cu o funcÅ£ie în cadrul Universităţii BabeÅŸ-Bolyai pentru ca acesta să nu îi cerceteze trecutul. Sârbu afirmă că în dosarele  Securităţii apar note informative olografe sub trei nume de cod diferite care sunt atribuite lui Andrei Marga. Profesorul nu doar că dădea informaÅ£ii, dar  avea o deosebită plăcere să scrie notele informative. De asemenea, se afirmă că Marga a fost agent al serviciilor secrete, pentru ca mai târziu să devină colaborator al Securităţii. După primul termen al procesului, la care Marga nu s-a prezentat în persoană, ci prin avocatul său, Cornel Sârbu formulează o întâmpinare împotriva acÅ£iunii lui Marga, pe motiv că la CNSAS există documente ce dovedesc că Marga a colaborat cu securitatea nu doar pe plan intern, ci ÅŸi extern, furnizând informaÅ£ii despre cetăţeni străini.

Andrei Marga nu s-a prezentat în persoană la niciunul din primele ÅŸapte termene ale procesului pe motiv că agenda profesională nu îi permite. De altfel, la două termene judecate el a solicitat suspendarea cauzei, fapt neacceptat de partea adversă.

Unul dintre martorii procesului, Victor Liteanu, coleg la Facultatea de Chimie a UBB  cu Costel Sârbu, a depus mărturie pe 9 septembrie. DeclaraÅ£ia lui Liteanu confirmă faptul că colonelul Gheorghe MuÅŸuroaie, fostul ÅŸef al serviciului de securitate de la Cluj din anii 70, era un cunoscut apropiat al lui Costel Sârbu ÅŸi că acesta le povestea amândurora despre felul în care turna Marga.

“În cadrul acestor întâlniri, l-am auzit personal pe colonelul MuÅŸuroaie spunând că reclamatul (Andrei Marga, n. red.) a scris note informative pentru securitate, pe care le scria cu plăcere, că era foarte activ ÅŸi că avea mai multe nume operative“, arată Liteanu în declaraÅ£ia sa.

De asemenea, audierile din dosar au dus până acum la deconspirarea altor colaboratori ai serviciile secrete din rândul universitarilor ÅŸi juriÅŸtilor clujeni.

 

Perioada comunistă din biografia lui Andrei Marga

Născut la BucureÅŸti în 1946 ca al doilea fiu între cei trei copii ai unei familii ardelene. Tatăl, refugiat la BucureÅŸti din BistriÅ£a în urma Dictatului de la Viena din 1940, a lucrat la ocarieră de piatră din Bicsad, apoi a fost administrator al proprietăţii unui inginer german, Andrei Eckhart, care a fost în 1946 naÅŸul copilului. Mama lui Marga era originară din MediaÅŸ. În 1947 familia a revenit în Transilvania ÅŸi a cumpărat o casă în Satul Nou sau Neudorf, sat săsesc de lângă BistriÅ£a, unde Andrei Marga ÅŸi-a petrecut copilăria. El a urmat mai apoi studii reale la liceul „Stefan Ludwig Roth” din MediaÅŸ.

Având nota maximă la examenul de bacalaureat, a fost primit la Facultatea de Filosofie din Cluj, fără a mai fi nevoie să treacă un examen de admitere. În 1971 ÅŸi-a luat în filosofie ÅŸi sociologie, fiind ÅŸef de promoÅ£ie. A fost mai apoi acceptat ca asistent în cadrul aceleiaÅŸi facultăţi. Distingându-se la învăţătură, a fost cooptat, încă în vremea studiilor, ca membru al Partidului Comunist Român, ÅŸi a fost pentru un timp preÅŸedinte al filialei locale a AsociaÅ£iei StudenÅ£ilor ComuniÅŸti, organizaÅ£ia studenÅ£ească unică din vremea regimului comunist.

În împrejurările deschiderii politicii externe a României comuniste spre Occident, Marga a fost unul din 75 tineri români trimiÅŸi pentru o lună în vizită la familii americane din Statele Unite, ÅŸi, în 1975, a fost beneficiarul unei burse de studii de un an în Germania Federală.Între 1980 ÅŸi 1994 a efectuat mai multe stagii de studii/documentare la universităţi din RFG (Erlangen, Münster, Frankfurt am Main) ÅŸi la Institutul „Max Planck” din Starnberg, RFG. Cu acest prilej Marga a susÅ£inut doctoratul în filozofie.

http://www.gazetadecluj.ro/stiri-cluj-justitie/71752/