Ministrul Oprea Le Ia Avocaților Dreptul La Apărare

Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, vrea să îi transforme pe ofiÈ›erii judiciari în big-brother-ii instanÈ›elor. Ministerul lui Oprea a publicat un ordin, care a fost adoptat pe È™est, conform căruia avocaÈ›ii nu au voie să fotocopieze pagini din dosarele la care lucrează. De asemenea, în cazul în care solicită acte din dosar, apărătorii vor primi documentele anonimizate. Ordinul a fost publicat luna trecută în Monitorul Oficial È™i a intrat în vigoare, astfel că eventualele contestaÈ›ii se pot face într-un proces de contencios administrativ. De remarcat este că ordinul lui Oprea a fost adoptat fără consultări sau note de fundamentare!

 

Luna trecută, în Monitorul Oficial a fost publicat ”Ordinul nr. 64/2015 privind stabilirea unor măsuri organizatorice în scopul asigurării exercitării dreptului de a consulta dosarul penal”, care a intrat în vigoare din data de 07.07.2015. Ordinul respectiv impune o serie de restricÈ›ii avocaÈ›ilor. Spre exemplu, la articolul 6 din acest ordin este stipulat că ”(1) Dreptul de a studia actele dosarului penal ÅŸi de a nota date sau informaÅ£ii din acesta se exercită la sediul unităţii de poliÅ£ie. ( 2) Cu această ocazie, organul poliÅ£iei judiciare adoptă măsuri adecvate pentru a împiedica: a) sustragerea, alterarea sau distrugerea actelor din dosarul penal; b) realizarea de fotocopii sau înregistrări video ale actelor dosarului penal, în alte condiÅ£ii decât cele prevăzute de lege”, arată ordinul. Cu alte cuvinte, ofiÈ›erul de poliÈ›ie judiciară are la îndemână toate mijloacele pentru a împiedica realizarea fotocopiilor din dosar.

 

Prin intermediul acestui ordin, România va mai pierde la CEDO o altă rundă de procese pentru că această reglementare nu respectă principiul ”egalității armelor” pentru că îngrădeÈ™te dreptul la informare al avocaÈ›ilor. Potrivit articolului 8 din acest ordin, ”în situaÅ£ia în care nu există mijloace tehnice care să permită realizarea de fotocopii sau această operaÅ£iune nu poate fi realizată temporar din cauza unor defecÅ£iuni tehnice ori a lipsei unor consumabile, organul poliÅ£iei judiciare întocmeÅŸte un proces-verbal cu privire la existenÅ£a acestor cauze, în două exemplare. (2) Un exemplar al procesului-verbal se înmânează persoanei interesate, iar o copie a acestuia se înaintează, de îndată, spre informare, procurorului competent. (3) În situaÅ£ia prevăzută la alin. (1), organul poliÅ£iei judiciare asigură exercitarea dreptului prevăzut la art. 3 conform dispoziÅ£iilor procurorului competent”, arată ordinul.

 

De asemenea, la articolul următor se stabileÈ™te că ofiÈ›erul judiciar poate dispune după bunul plac de modul în care se realizează fotocopiile. ”(1) Fotocopiile se realizează la sediul unităţii de poliÅ£ie, cu mijloacele tehnice avute la dispoziÅ£ia acesteia. (2) Organul poliÅ£iei judiciare se asigură că datele cu caracter personal cuprinse în actele din dosarul penal nu sunt vizibile pe fotocopiile realizate. (3) Fotocopiile se certifică, pe fiecare pagină, cu semnătura organului poliÅ£iei judiciare ÅŸi ÅŸtampila unităţii de poliÅ£ie. (4) La stabilirea termenului de eliberare a fotocopiilor se are în vedere timpul necesar anonimizării datelor cu caracter personal din conÅ£inutul actelor, fotocopierii ÅŸi certificării acestora”.

 

InstanÈ›ele care îÈ™i bat joc de justiÈ›iabili

Mai mult, există precedentul impus de procesul „AsociaÈ›ia 21 Decembrie 1989, Maries, Vlase È™i alÈ›ii contra României”, când, în anul 2009, ca urmare a unei dispoziÈ›ii intermediare a CurÈ›ii CEDO, Ministerul Public a fost obligat să pună la dispoziÈ›ia părÈ›ilor vătămate, o copie integrala a dosarului „RevoluÈ›iei”, È›inut la secret până atunci.

Decizia intermediară a CEDO a fost pusă în aplicare chiar de Gabriel Oprea care ocupa atunci funcÈ›ia de ministru al Apărării. Ei sunt sau reprezintă participanÅ£i, victime rănite sau rude ale victimelor decedate în timpul represiunii manifestaÅ£iilor antiguvernamentale, care au avut loc în decembrie 1989, în momentul răsturnării ÅŸefului statului de atunci, Nicolae CeauÅŸescu. După indicaÅ£iile date de către autorităţile române în 2008, peste 1.200 de persoane au decedat, mai mult de 5.000 au fost rănite ÅŸi mai multe mii au fost private de libertate ÅŸi supuse la rele tratamente în timpul acestor evenimente. În cursul anilor `90, diferite anchete au fost deschise de către Parchetele Militare, referitor la aceste evenimente. Principala dintre ele – dosarul nr.97/P/1990 – a început  în iulie 1990. Pe 20 septembrie 1995, s-a pronunÈ›at un nup în acest dosar, pe motivul special că responsabilitatea penală pentru morÅ£ii ÅŸi rănile provocate la BucureÅŸti, înainte de 22 decembrie 1989, de către militarii Ministerului Apărării, ai Ministerului de Interne ÅŸi ai DirecÅ£iei Securităţii (de Stat), se referea exclusiv la persoanele care ordonaseră deschiderea focului, adică la ÅŸeful statului din acea epocă ÅŸi la miniÅŸtrii lui de apărare ÅŸi de interne ÅŸi la ÅŸeful securităţii, deja condamnaÅ£i sau decedaÅ£i.

Pe 7 decembrie 2004, secÅ£ia parchetelor militare de pe lângă Înalta Curte de CasaÅ£ie ÅŸi de JustiÅ£ie, infirmă această decizie pentru ilegalitate ÅŸi lipsă de fundamentare. În aceiaÅŸi zi SecÅ£ia Parchetelor Militare a ordonat punerea sub acuzare a 102 persoane, în esenţă ofiÅ£eri din armată, din poliÅ£ie ÅŸi din securitate, pentru omor, genocid, complicitate, instigare la comiterea acestor infracÅ£iuni ÅŸi participarea la acestea, între 21 ÅŸi 22 decembrie 1989. 16 civili, din care un  fost preÅŸedinte român ÅŸi un fost ÅŸef al serviciului român de informaÅ£ii, au fost de asemenea puÅŸi sub acuzare. Ca urmare, mai multe alte anchete penale au fost conexate Dosarului 97/P/1990.

Dintr-o scrisoare, adresată în iunie 2008, de către parchetul militar, asociaÅ£iei petente, reiese că în perioada 2005 – 2007, 6370 persoane au fost audiate în acest dosar, s-au făcut 1100 expertize balistice, peste 10.000 de măsuri de investigare ÅŸi 1000 de anchete la faÅ£a locului au fost realizate. Această scrisoare, face de asemeni cunoscute întârzierile în anchete ÅŸi citează în aceste întârzieri, anumite cauze, printre care faptul că actele de instrucÅ£ie necesare nu au fost făcute imediat după omuciderile ÅŸi relele tratamente denunÅ£ate, măsurile repetitive având în vedere plimbarea/transferul dosarului de la un procuror la altul, absenÅ£a comunicării prompte a deciziilor de nup părÅ£ilor vătămate, ca ÅŸi « absenÅ£a cooperării » instituÅ£iilor implicate în represiunea din decembrie 1989. Scrisoarea adaugă că întârzierile provin ÅŸi din Decizia CurÅ£ii ConstituÅ£ionale din 16 iulie 2007, care a transferat de la procurorii militari competenÅ£a de a ancheta dosarul 97/P/1990; pe 15 ianuarie 2008, dosarul a fost în fapt, transferat Parchetului (Civil) de pe lângă Înalta Curte de CasaÅ£ie ÅŸi JustiÅ£ie.

 

CEDO

Consultarea dosarului cu ajutorul CEDO

În octombrie 2009, o copie a tuturor documentelor anchetei, ca ÅŸi a înregistrărilor audio ÅŸi video clasate, în dosarul 97/P/1990, în afara celor care erau secrete, au fost trimise AsociaÅ£iei petente. Conform deciziei Guvernului din februarie ÅŸi martie 2010, anumite informaÅ£ii « secret de stat » deÅ£inute de către Ministerul Apărării, au fost declasificate ÅŸi deci alte documente au fost puse la dispoziÅ£ia petenÅ£ilor. Aceste ultime documente precizează că începând de acum aproape toate documentele dosarului au fost puse la dispoziÅ£ia lor, cu excepÅ£ia deciziilor Consiliilor de miniÅŸtrii.


Detalii: http://gazetadecluj.ro/stiri-cluj-justitie/ministrul-oprea-le-ia-avocatilor-dreptul-la-aparare/