Sub O Platoşă De Legi, Curtea De Apel Cluj Refuză Accesul Presei La Informaţii

Gazeta de Cluj a formulat, în baza legii 544/2001, o cerere de emitere a unei copii după motivarea Hotărârii numărul 611/2013,  din 30.12.2013, a CurÅ£ii de Apel Cluj, prin care instanÅ£a a respins acÅ£iunea formulată de deputatul PNL Cătăniciu SteluÅ£a împotriva AgenÅ£iei NaÅ£ionale de Integritate. Răspunsul, temeinic motivat prin texte de lege, a fost că solicitarea ne este respinsă. Acoperită de legi până în gât,  Curtea de Apel Cluj a refuzat, până la urmă opiniei publice, un răspuns referitor la un proces de interes general.

 

Curtea de Apel Cluj a avizat negativ solicitarea noastră referitor la emiterea unei copii din motivarea sentinÅ£ei din procesul SteluÅ£a Cătăniciu vs. ANI, trimiÅ£ându-ne următorul răspuns:

“Răspunzând cererii dumneavoastră nr. 3/IP/7.01.2014 prin care solicitaÅ£i transmiterea unei copii a sentinÅ£ei motivate a CurÅ£ii de Apel Cluj în dosarul nr. 556/33/2013, vă comunicăm faptul că aceasta a fost respinsă având în vederea dispoziÅ£iile art. 92 al. 2, raportat la art. 92 al. 9 din Regulamentul de ordine interioară al instanÅ£elor judecătoreÅŸti, întrucât cauza s-a judecat în ÅŸedinţă declarată nepublică. De asemenea s-au avut în vedere ÅŸi dispoziÅ£iile art. 46 raportat la art. 45 ÅŸi art. 36 din GHIDUL PRIVIND RELAÅ¢IA DINTRE SISTEMUL JUDICIAR DIN ROMÂNIA ÅžI MASS-MEDIA aprobat prin Hotărârea nr. 482/1.06.2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.” Semnează: Conducător Birou Informare ÅŸi RelaÅ£ii Publice.

 

Recunoscându-ne calitatea de profani pe tărâmul juridic, ÅŸi neînÅ£elegând de ce atâta secret pentru un dosar de interes public, în care nu se discutau sub nicio formă aspecte ale vieÅ£ii private ale SteluÅ£ei Cătăniciu, iar fapta pentru care stătea la baza calificării conflictului de interese nu era cine ÅŸtie ce – aceasta semnase, din neatenÅ£ie, suntem convinÅŸi, o hotărâre a consiliului local, la momentul când era consilier, de închiriere a unui spaÅ£iu către o societate pe care o reprezenta, ca avocat, în instanţă, fără să ÅŸtie exact ce semnează – am mers să vedem ce spune legea. Astfel, art. 92 alin. 2 al Regulamentului de ordine interioară al instanÅ£elor judecătoreÅŸti arată că “Dosarele ÅŸi evidenÅ£ele instanÅ£ei privitoare la activitatea de judecată pot fi consultate de persoanele care justifică un interes legitim, cu respectarea ordinii de solicitare ÅŸi a măsurilor de asigurare a integrităţii documentelor. Cererea cu datele de identificare ale solicitantului se aprobă de persoana care coordonează activitatea compartimentului arhivă. Au prioritate la consultarea dosarului cauzei, în următoarea ordine: avocaÅ£ii, părÅ£ile sau reprezentanÅ£ii părÅ£ilor, experÅ£ii ÅŸi interpreÅ£ii desemnaÅ£i în cauză.”,  iar alin. 9 spune că “Dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate în ÅŸedinţă secretă … pot fi consultate numai de către persoanele menÅ£ionate la alin. (2) teza finală, în condiÅ£iile legii. În acelaÅŸi mod pot fi consultate documentele ÅŸi evidenÅ£ele speciale ale instanÅ£ei care presupun confidenÅ£ialitate. Prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii pot fi stabilite ÅŸi alte categorii de dosare care pot fi consultate sau fotocopiate total ori parÅ£ial doar de persoanele menÅ£ionate la alin. (2) teza finală.”

 

În opinia noastră, deÅŸi faptul că ÅŸedinÅ£a a fost declarată secretă ne excludea de la consultarea directă a dosarului, câtă vreme noi, ca reprezentanÅ£i ai opiniei publice, aveam un interes legitim în cunoaÅŸterea aspectelor unei cauze în care este implicat un ales local ÅŸi care se referea la un aspect al vieÅ£ii publice a acestuia, mai exact la o faptă comisă din poziÅ£ia de funcÅ£ionar public, eram îndreptăţiÅ£i de a solicita o copie după motivarea unei sentinÅ£e publice. Să spunem totuÅŸi că aceste texte de lege ne-ar fi convins, deÅŸi spiritul în care au fost aplicate e unul greÅŸit, ÅŸi să mergem mai departe. În ceea ce priveÅŸte trimiterile la Ghidul privind relaÅ£ia justiÅ£iei cu mass-media, mai exact la Art. 45 – “În cadrul procesului civil, întrucât litigiul priveÅŸte doar raporturile dintre părÅ£i, caracterul public al informaÅ£iilor care rezultă din activitatea de judecată este mai puÅ£in pronunÅ£at ÅŸi ca atare interesul publicului este mai redus. De aceea, dreptul la respectarea vieÅ£ii private ÅŸi de familie poate determina limitări importante ale accesului reprezentanÅ£ilor mass-media la aceste informaÅ£ii.” ÅŸi la Art. 46 -  “În materia contenciosului administrativ ÅŸi contravenÅ£ional, precum ÅŸi în alte cauze în care există un interes public, reprezentanÅ£ii mass-media pot consulta, la cerere, dosarele ÅŸi pot obÅ£ine fotocopii din acestea. Prin raportare la prevederile articolului 45, consultarea dosarelor ÅŸi eliberarea de fotocòpii ale actelor ÅŸi hotărârilor din celelalte dosare sunt limitate, solicitările reprezentanÅ£ilor  mass-media fiind evaluate cu mai multă exigenţă.”, din punctul nostru de vedere, art. 46 se poate raporta la art. 45 doar atâta vreme cât în cauza respectivă ar fi fost vorba despre aspecte ale vieÅ£ii private ÅŸi de familie, ceea ce, evident, nu era cazul.

 

Comedia ajunge la punctul culminant prin trimiterea la  Art. 36 al aceluiaÅŸi Ghid, care arată că “Furnizarea de informaÅ£ii de interes public privind activitatea judiciară poate fi restrânsă în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naÅ£ionale sau când o impun interesele minorilor ori protecÅ£ia vieÅ£ii private a părÅ£ilor în proces sau a altor persoane. Dreptul la liberul acces la informaÅ£ii de interes public poate fi restrâns ÅŸi atunci când, în împrejurări speciale, instanÅ£a apreciază că publicitatea ar fi de natură să aducă atingere înfăptuirii justiÅ£iei.”.

Singura frază care stă în picioare de aici este cea de la sfârÅŸit, pentru că,  este adevărat, magistraÅ£ii au dreptul, dar mai ales puterea, de a ne restrânge accesul la informaÅ£ii cât ÅŸi când doresc.  În procesul despre care vorbim nu se poate face referire la niciunul dintre aspectele vizate de acest articol, nefiind vorba despre ameninÅ£are a ordinii publice sau a securităţii naÅ£ionale, minori sau aspecte ale vieÅ£ii private, aÅŸa încât revenim la ideea că procesul a fost declarat secret în mod gratuit. Cât despre publicitatea care “ar fi de natură să aducă atingerii înfăptuirii justiÅ£iei”, actul de justiÅ£ie era deja unul consumat. În plus, aducându-ne aceste argumente, Curtea de Apel Cluj dă dovadă de inconsecvenţă, deoarece au existat destule procese unde s-au discutat aspecte ale vieÅ£ii private, procese care au fost publice sau pentru care s-au eliberat copii după motivarea sentinÅ£ei fără nicio problemă. Unul dintre ele ar fi, doar ca exemplu, procesul intentat de viceprimarul Gheorghe Åžurubaru AgenÅ£iei NaÅ£ionale de Integritate pentru acuzaÅ£ia de conflict de interese. Nu punem la îndoială temeiul legal  ÅŸi puterea CurÅ£ii de Apel de a declara secrete anumite procese sau acte, dar aducem în discuÅ£ie inconsecvenÅ£a, părtinirea ÅŸi, de ce nu, moralitatea acestui gest.

http://www.gazetadecluj.ro/stiri-cluj-justitie/platosa-de-legi-curtea-de-apel-cluj-refuza-accesul-presei-la-informatii/