Un Articol De Lege Controversat. Libertatea De Exprimare, Pentru Unii Mumă, Pentru Alții Ciumă

Cel mai controversat articol al noului Cod Penal, articolul 276 din Legea nr. 286/2009, referitor la declaraÅ£iile publice nereale ale unei persoane făcute în timpul unei proceduri judiciare în curs, a fost abrogat săptămâna trecută în Camera DeputaÈ›ilor, cu 285 de voturi “pentru”,  9 “împotrivă” ÅŸi 35 de abÅ£ineri. Gestul era aÈ™teptat È™i este aplaudat de ziariÈ™tii care se simÈ›eau ameninÈ›aÈ›i de existenÈ›a acestui articol, care ar fi permis pedepsirea chiar È™i cu închisoarea pentru declaraÈ›ii publice nereale, dar este condamnat de către magistraÈ›i, care  argumentează că articolul respectiv era destinat să îi protejeze pe  judecători È™i procurori de minciunile persoanelor care vor să-i intimideze în legătură cu dosarele pe care le instrumentează.

Art. 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, având titlul marginal ”presiuni asupra justiÈ›iei” incriminează fapta unei persoane care pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraÈ›ii publice nereale referitoare la săvârÈ™irea, de către judecător sau de organele de urmărire penala, a unei infracÈ›iuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenÅ£a sau intimida. SancÈ›iunea ce se poate aplica este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda. Existenta articolului 276 Noul Cod Penal, despre care jurnaliÈ™tii au afirmat că pune în pericol libertatea de exprimare È™i libertatea presei, a fost semnalată în presă imediat după apariÈ›ie. La câteva zile de la acel moment, la sfârÈ™itul lunii octombrie 2013, mai mulÈ›i parlamentari liberali au depus o iniÈ›iativă legislativă pentru abrogarea articolului “Presiuni asupra JustiÈ›iei”.

 

Argumente pentru abrogarea articolului 276

Dată fiind formularea acestui articol, declaraÈ›iile oricărei persoane, cu atât mai mult cele apărute în mass media, puteau fi interpretate, în orice moment, ca fiind o presiune la adresa unui judecător sau a unui alt organ de urmărire penală. ”DispoziÈ›ia este de natură să îngrădească libertatea de exprimare, instituind sancÈ›iuni pentru o serie de fapte care fac parte din demersurile jurnalistice uzuale. Rolul mass media este acela de a culege informaÈ›ii si de a realiza cercetări în orice domeniu ÅŸi de a transmite ulterior aceste informaÈ›ii publicului”, arată liberalii în motivarea iniÈ›iativei de abrogare.

Din punctul de vedere al presei, garantarea adevărului din declaraÈ›iile jurnaliÈ™tilor este asigurată condiÈ›ia ca difuzarea È™tirilor să fie bazată pe adevăr, asigurată prin mijloace adecvate de verificare È™i demonstrare È™i pe imparÈ›ialitate în prezentare, descriere È™i narare, reguli de bază ale eticii jurnalismului. În acelaÈ™i timp, RezoluÈ›ia nr.1003/1993 privind etica jurnalistului, stabileÈ™te că presa are o responsabilitate etică față de cetățeni ÅŸi societate. Ca urmare, câtă vreme la nivel legislativ este deja reglementată obligaÈ›ia jurnaliÈ™tilor de a supune dezbaterii publice È™i a transmite numai informaÈ›ii reale È™i întemeiate, sancÈ›iunea pentru încălcarea acesteia putând fi atrasă la momentul actual sub forma răspunderii civile delictuale, apare ca nejustificată È™i fără sens apariÈ›ia unei incriminări în domeniul penal a aceleiaÈ™i încălcări. Practic, în acest fel s-ar putea sancÈ›iona de două ori aceeaÈ™i faptă. Pe de altă parte, È›inând cont de principiul fundamental al oricărui stat democratic, acela al libertății de exprimare, aplicarea sancÈ›iunii închisorii pentru un delict de opinie este exagerată. În cazul în care o persoană face o afirmaÈ›ie nefondată referitor la modul in care magistraÈ›ii îÈ™i îndeplinesc atribuÈ›iile pe parcursul instrumentării cauzei, există la îndemâna acestora posibilitatea de a cere despăgubiri în temeiul răspunderii civile delictuale prevăzute de Codul civil.

 

Argumentele magistraților pentru păstrarea articolului de lege

Pe de altă parte, magistraÈ›ii susÈ›in că Parlamentul nu a È›inut cont de semnalul de alarmă venit din interiorul sistemului de justiÈ›ie, mesajul lor fiind că este nevoie de un articolul de lege care să îi protejeze de minciunile persoanelor care vor să-i intimideze în legătură cu dosarele pe care le instrumentează. Relativ la acest aspect, judecătorul Cristi DanileÈ›, membru în Consiliul Superior al Magistraturii afirma că este supărat din cauza intenÅ£iei Parlamentului de a abroga articolul ce ar fi pus stavilă atacurilor la adresa justiÅ£iei.

“Argumentul Senatului, la patru zile de la intrarea în vigoare a Codurilor, a fost acela că prin acest articol s-ar aduce atingere libertăţii de exprimare. Dar acest articol, în primul rând nu viza presa ÅŸi, în al doilea rând, ducea la sancÅ£ionarea persoanelor care acuză judecătorii sau procurorii de săvârÅŸirea unei abateri disciplinare sau a unei infracÅ£iuni, încercând să le influenÅ£eze decizia pe care o vor da. Acest articol vroia să pună opreliÅŸte unui fenomen. Există cazul unei judecătoare de la Oradea care a sesizat Parchetul despre ameninţări la adresa ei ÅŸi a copiilor, în legătură cu cazuri pe care le soluÅ£iona. Sunt politicieni, afaceriÅŸti, avocaÅ£i care ameninţă judecătorii. Sunt judecători care se plâng că în sală nu mai pot stăpâni oamenii, pentru că ei văd că sunt politicieni care critică în mod liber judecătorii sau hotărârile judecătoreÅŸti ÅŸi-ÅŸi închipuie că acelaÅŸi lucru îl pot face ÅŸi ei. Când tu ameninÅ£i viaÅ£a unui judecător este un lucru extrem de grav. Sigur, nouă ni se cere să fim verticali. Åži suntem, cei mai mulÅ£i”, declară judecătorul DanileÈ›. El atrăgea atenÈ›ia că È™i rapoartele Comisiei Europene în cadrul MCV sesizaseră fenomenul, precum È™i necesitatea de a găsi măsuri pentru stoparea lui.

În acest moment abrogarea articolului de lege este la dispoziÈ›ia lui Traian Băsescu, care urmează să promulge – sau nu -  legea pentru abrogarea articolului 276.

http://www.gazetadecluj.ro/stiri-cluj-justitie/articol-de-lege-controversat-libertatea-de-exprimare-pentru-unii-muma-pentru-altii-ciuma/